Cine mă cunoaște mai îndeaproape știe cât de mult înseamnă să primesc o invitație la masă, cu bucate făcute în casă. Dacă e și un borș (sau zeamă) în poveste, atunci sunt de-a dreptul cucerită. Am avut parte de asta într-o companie cate m-a emoționat. Am stat în jurul mesei într-o familie care știe să glumească și să dăruiască deopotrivă. E un gest care mă emoționează în multe feluri pentru că îmi amintește de bunicul meu și de toate borșurile savurate împreună. Sunetul lingurii care se lovește de marginea castronului va rămâne cu mine mult timp. Recunoștință profundă pentru sertarul #astăzimi-aplăcut. 🥹