Pe tata continui să îl descopăr cu fiecare ocazie, mai mult sau mai puțin organizată. Acum a fost la pas, pe străzile Iașului, dar și la mine acasă, unde a venit cu bunătăți și zvâc. Știu (și mi se spune des) că semănăm în multe feluri, iar asta nu poate fi decât un compliment pentru că e grijuliu, generos și foarte amuzant. Dumele lui rămân peste ani, la fel cum e și cazul acestei fotografii din sertarul #astăzimi-aplăcut. ❤️

Sertar – 3 noiembrie 2024