Încă mai am nevoie de timp să diger experiența The Power of Storytelling, dar ce știu sigur e că tema de anul acesta a ajuns la mine în feluri neașteptate. Și că plec mai departe nu doar cu speranță, ci și cu zvâc de construit cu mai multă intenție în partea mea de lume, așa cum mă pricep mai bine. Dar nu solo, ci alături de cei care împărtășesc valori comune și măcar un pic de obsesie pentru comunități. Vă știți voi.

Conferința a venit cu multe daruri, inclusiv cu acest slide de care habar nu aveam și care m-a emoționat profund. Nu doar pentru că I was out there, ci pentru că simt și un soi de responsabilitate să continui să construiesc. 

Keep building, people! 

Sertarul #astăzimi-aplăcut găzduiește cea mai mare gașcă de până acum. ❤️

Am fost plecată și nu am prins mucenici. Dar ce bine că îl cunosc pe Ștefan și a mai făcut o tură ca să mănânc și eu. M-am bucurat infinit de gestul lui, dar, mai ales, să îl regăsesc la fel de pasionat și savuros cum era când i-am luat interviu pentru Creativ înainte de cafea. Sir, direct în sertarul #astăzimi-aplăcut. Mii de mulțumiri! P.S. Sim, te aștept.

O zi ca o poezie, petrecută alături de Matei și ai lui părinți generoși. E clar cine e cel serios dintre noi doi, da? You were missed, kiddo. Bine ai revenit în sertarul #astăzimi-aplăcut, să rămâi lipicios. 🤍

Un dublu-gest care m-a topit. M-am văzut la cafea cu Adela (yaaay!), care mi-a oferit cartea pe care tocmai a scos-o în lume și pe care abia aștept să o citesc, iar eu am fost să cumpăr o carte pe care am savurat-o acum jumătate de an și pe care urmează să o fac cadou curând. Mergeam la pas prin oraș și mă gândeam că e ceva extrem de frumos și de fragil în dăruitul cărților. Pun gândul cu pricina în sertarul #astăzimi-aplăcut. ❤️